|
PLANIFICAREA SI REALIZAREA ANALIZEI DREPTURILOR SALARIALE ! |
 |
 |
 |
Obiectivul reformeiObiectivul este de a informa factorii de decizie cu privire la nivelul de salarizare existent pe piaţa muncii din România, astfel încât salarizarea din sectorul public să fie stabilită la un nivel competitiv dar şi sustenabil financiar.
RezultatelePentru a fi utile, informaţiile privind nivelul de salarizare din sectorul public şi cel privat trebuie să facă referire la posturi similare şi să includă toate datele relevante privind salarizarea. Rezultă aşadar că sunt necesare informaţii comparative pentru posturile din toate sectoarele ocupaţionale şi pentru toate gradele. În termeni generali, aceasta înseamnă că informaţiile comparate ar trebui să fie colectate pentru fiecare dintre grupurile ocupaţionale şi nivelurile de grad dezvoltate ca parte a noii scheme de clasificare a posturilor. Acest lucru implică faptul că analiza ar trebui să înceapă după ce aceste definiţii au fost stabilite în prealabil.Responsabilitatea Responsabilitatea pentru dezvoltarea sistemului de clasificare a posturilor este a Comisiei, susţinută de o echipă de lucru condusă de Ministerul Muncii.In vederea îndeplinirii acestei sarcini Comisia poate să desemneze un sub-grup dintre membrii săi pentru a acţiona ca grup de coordonare în scopul de a ghida procesul de analiză. În cadrul Grupului de coordonare pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai sindicatelor.AbordareaUn punct esenţial al analizei constă în alegerea realistă a structurilor care urmează să fie comparate. O întrebare utilă în acest sens este ce ar face funcţionarii publici dacă nu ar avea posturile pe care le au în acest moment? Care sunt alternativele realiste de angajare pentru ei? Această consideraţie ar trebui să ghideze selecţia elementelor de comparat.Pentru unele ocupaţii pot exista locuri de muncă direct comparabile de exemplu, asistentele medicale din sectorul privat pot fi un element de comparaţie direct pentru asistente medicale din sectorul public. Totuşi, este necesară o cercetare mai detaliată pentru a oferi garanţii că posturile vizate pot fi într-adevăr comparate sub toate aspectele relevante. Pentru posturile de tip administrativ, comparaţia este în general mai dificilă, deoarece pentru astfel de posturi este puţin probabil să existe echivalenţă exactă, deşi pot fi dezvoltate "tipuri de posturi" care să ofere cu aproximaţie elemente de comparaţie . De asemenea, trebuie să se ţină seama şi de condiţiile de pe piaţa forţei de muncă. Doar pentru că există un loc de muncă comparativ în sectorul privat, nu înseamnă că în practică se poate obţine acelaşi salariu pentru acel post. Mulţi angajaţi din sectorul public pot întâmpina dificultăţi în a se adapta la cerinţele din mediul privat, iar pe piaţa forţei de muncă este posibil de altfel să nici nu existe cerere pentru forţă de muncă suplimentară. Realitatea este că, pentru mulţi angajaţi din sectorul public, elementul de comparaţie corespunzător este puţin probabil să fie reprezentat de mari companii internaţionale private ci mai degrabă de sectorul privat local - de multe ori întreprinderi mici şi medii. Acest lucru va trebui să fie verificat. Principalele etape Analiza drepturilor salariale poate fi realizată în trei etape: Etapa 1 – proiectarea analizei – realizarea unei analize a documentelor existente şi organizarea unor discuţii preliminare cu principalele părţi interesate ca bază pentru: definirea posturilor de referinţă (pentru noul sistem de clasificare a posturilor), pentru stabilirea termenilor de comparaţie la nivel instituţional, precum şi pentru proiectarea instrumentelor de analiză (în general chestionare).Etapa 2 – realizarea analizei – în această etapă persoanele care vor realiza analiza vor fi instruite în privinţa modului de aplicare a instrumentelor de analiză la nivelul structurilor care vor servi ca factor de comparaţie. Tot în această etapă datele vor fi colectate şi verificate (se poate lua în considerare şi opţiunea externalizării acestei sarcini către o firmă de studiere a pieţei, opţiune care de altfel este preferabilă).Etapa 3 – analiza datelor obţinute – proiectarea instrumentelor de analiză a datelor, instrumente necesare pentru analiza datelor colectate şi pentru prezentarea rezultatelor obţinute. În colectarea informaţiilor referitoare la evoluţia drepturilor salariale trebuie avute în vedere trei categorii de costuri:Ø Salariul de bazăØ Câştigul salarialØ Costul total pe salariatSalariul de bază este costul de bază consolidat plătit de angajator angajatuluiCâştigul salarial constă din salariul de bază plus toate elementele din pachetul de compensare pe care angajatorul le plăteşte angajatului ca beneficii directe garantate sau non-variabile. Cuprinde salariul de bază, indemnizaţii, beneficii în natură (maşină de serviciu, etc).Costul total pe salariat constă din câştigul salarial plus toate celelalte cheltuieli indirecte (garantate sau de rutină) plătite de angajator angajatului. Cuprinde şi cheltuielile cu contribuţiile de pensii şi asigurări sociale, alte asigurări etc. Rezultate
Rezultatele acestei analize a drepturilor salariale se vor concretiza probabil într-un set de valori salariale. Analiza va trebui să fie suficient de extinsă pentru a evidenţia nivelul minim şi maxim de plată pentru fiecare nivel al postului respectiv, precum şi pentru puncte procentuale intermediare – 25, 50 şi 75. Salarizarea din sectorul public va putea fi atunci comparată prin raportare la acest set de valori.Această analiză permite dezvoltarea unei politici salariale în concordanţă cu nivelul de salarizare de pe piaţa extinsă a muncii, prin raportare la un o anumită fracţiune din setul de valori. E posibil ca analiza să releve faptul că, în cadrul gradelor de nivel inferior, unde de obicei posturile sunt cel mai uşor comparabile şi unde sunt şi cele mai mici diferenţe salariale, salariile din sectorul public ar trebui stabilite cât mai aproape de cele din sectorul privat. La nivel superior, pentru guvern poate fi important să nu producă inflaţie şi prin urmare va stabili salarizarea în sectorul public la un nivel inferior celui din sectorul privat. Desigur, politica salarială va trebui să respecte întotdeauna considerente ce ţin de sustenabilitatea ei financiară. Dezvoltarea capacităţii de analiză Ar fi util ca Guvernul României să îşi dezvolte propria expertiză în realizarea unor astfel de analize şi în interpretarea datelor obţinute, având în vedere că aceasta poate deveni o sarcină permanentă. Cu toate acestea, culegerea datelor ar putea fi realizată mai uşor prin contractarea serviciilor unei firme de studiere a pieţei locale. Agenţia care este cea mai în măsură să fie implicată în analiza drepturilor salariale este Institutul Naţional de Statistică. Propunere de Termeni de Referinţă pentru această sarcină Comisia va realiza sau va dispune realizarea unei analize comparative a drepturilor salariale din sectorul public cu cele aferente posturilor echivalente din sectorul privat. În acest demers Comisia va alege posturi care pot fi factori de comparaţie reprezentând alternative realiste de carieră pentru angajaţii din sectorul public dacă aceştia nu ar mai lucra în sectorul public. Analiza va lua în calcul şi va face distincţie între salariul de bază, câştigul salarial şi costul total pe salariat. Analiza va trebui de fiecare dată să se raporteze la setul de valori identificate pe piaţa muncii. Rezultatele anchetei, analiza şi concluziile vor fi prezentate într-un raport scris în termen de 4 luni. |
